– pentru miercurea fără cuvinte
Arhive pe etichete: flori
Flori din alte primăveri…
Verde, cu şi fără
– pentru miercurea fără cuvinte
(clic pe poze pentru mărire)
verde fără flori, dar cu nori
acelaşi verde, cu aceiaşi nori
verde fără flori, dar cu oi
soare fără verde, dar cu petale
iaca şi florile
vedeta roşie
Flori…
… proaspăt culese (din fotografiile de anul trecut) azi, joi, pentru miercurea fără cuvinte de ieri. 🙂
De-acum înainte o să particip la joc fără să comentez pe blogul gazdă. Nu se mai poate cu nume & adresă URL, cont google coana Matilda n-are, iar ca să comentez cu ăsta de la wordpress m-am chinuit o grămadă – dovedeşte că nu eşti robot, alege nişte imagini puchinoase, o dată şi încă o dată, că pe prima oară nu le-am bunghit bine pe toate, ia-o de la început, că cică n-am completat contul (deşi îl completasem)…
Parfumul florilor de munte
Parfumul florilor de munte se numără printre parfumurile din viaţa mea. Pentru că undeva există un sat…
… iar în sat există o casă în care stau socrii mei, şi florile din curtea lor…
…sunt la o zvârlitură de băţ de cele de pe poalele deluroase ale muntelui.
În aceeaşi casă a trăit cândva Iţic, un motan galben, isteţ şi lipicios. Poza e din ultima lui vară.
A lăsat în urmă o amintire cu parfum de flori de munte. Parfumul care încă mai zăboveşte-n aer după ce ia ruginiul toamnei totul în stăpânire:
Mai multe flori de munte, toate parfumate, cresc aici, într-un tabel.
Coşmarul
Povestea reblogată a mai intrat în joaca din clubul psi, dar, pentru că de atunci au trecut mai mult de doi ani şi jumătate, iar titlul se potriveşte atât de bine, o trec şi în tabelul psi-lunelilor de azi.
imagine preluată de pe „ele.ro”
Motto:
Spuneţi-mi, gingaşe flori, stropi de lacrimi din stele, … vă daţi seama de cumplita soartă ce vă aşteaptă? … Mâine o mână necruţătoare vi se va încleşta în jurul gâtului. Aveţi să fiţi frânte, smulse mădular cu mădular şi purtate departe de liniştitele voastre locaşuri…
Poate chiar să vă fie ursita să fiţi închise în vreun vas strâmt, unde numai o apă stătută să vă potolească setea nebună, înainte mergătoarea vieţii în scădere…
Nu v-ar fi fost mai bine să fi fost ucise chiar când aţi fost prinse? Ce nelegiuiri trebuie să fi săvârşit voi în vieţile trecute, ca să îndreptăţiţi o asemenea pedepsire ca aceasta?…
De ce s-au născut florile atât de frumoase şi de nefericite?… Chiar cel mai blând dintre dobitoace, ajuns la disperare, poate să lupte… Dar vai, singura floare cunoscută cu aripi e fluturele; toate celelalte stau fără apărare înaintea…
Vezi articolul original 1.450 de cuvinte mai mult
ropot de secunde... 