Comoara din tablou

Motanul e comoara mea (sau, în fine, una dintre cele mai preţioase comori ale mele) de aproape zece ani, dar nu i-am făcut niciun tablou. L-am pus doar pe suportul de carte.

Unde nu se mai vede când pun cartea, însă comoara „în viu” suplineşte de obicei lipsa. 🙂

Şi e tapet pe bloguri, pe pereţi de pagini feisbuchite şamd.

Şi, dacă aş vrea să fie şi tablou, poate aş înrăma poza asta:

Şi m-am grăbit să scriu pentru jocul cuvintelor fiindcă, deh, v-am spus că am superstiţiile mele, drept pentru care n-am vrut să-mi stea prea mult deasupra teancului de articole de-aici unul despre SuperBlog – concursul căruia, cel puţin din perspectiva mea, i se potriveşte porecla SpulberBlog. Pentru că mi-a spulberat mai multe speranţe. De exemplu, cu notele relativ mici (în contextul gamei de la probele respective) pentru poezioara asta şi pentru astălaltă. Dar în cazul ultimei recunosc că greşeala a fost a mea. Cum am putut să-mi închipui că vânzătorii de roţi de caşcaval ştiu ce e pasul roţilor dinţate?!

Promit că o să fac tabele pentru o cauză mai bună

E bine când ai ocazia să întrezăreşti câte ceva din secretele zeilor! Aşa am aflat că, prin anumite locuri a căror titulatură începe cu SUPER, nu s-a schimbat nimic în bine. 😦

În consecinţă, promit că de acum înainte o să mă destind făcând tabele pentru o cauză mai bună! 🙂

Retractez

Adică totuşi nu cred c-o să fac vreodată aşa ceva. Constat că nu mai am răbdare să citesc advertoriale, oricât de bine ar fi scrise.  Parcă devin şi din ce în ce mai lungi (probabil aşa le-or fi vrând sponsorii, dar orişicât… 😛 )

Recidivat, dar încheiat

Am recidivat cu superblogu’ (să-mi fie ruşine! ), dar gata, cu asta am încheiat – cel puţin pentru anul în curs.

Abjurare

Oricât de inofensiv ar fi obiectul care dă dependenţă, dependenţa în sine e nocivă.

De aceea, eu una îmi încep tratamentul anti-dependenţe lepădându-mă de dependenţa de SuperBlog. NU mă mai înscriu! 😛 🙂