Primiţi cu colindul?

Aromele toamnei

Parfumul merelor fiind o aromă a toamnei, articolul de mai jos, preluat de pe blogul Micile Mizerii, merge şi în al doilea tabel al Jocului Cuvintelor cu numărul 226.

Micile Mizerii

Letiţia(triumfătoare, uitându-se pe ecranul laptopului Matildei peste umărul ei): Ana are mere!

Daniela(tresărind şi lăsându-şi jos mobilul pe care scria ceva rânjind): Poftim?!

Letiţia(râzând): Noi nu poftim, dar, dacă pofteşti tu, pune-ţi pofta-n cui! Mama n-are mere!

Matilda(sec): A avut. Doi sâni ca două mere…

Baba Gaga(către tanti Tina, strâmbând din nas şi făcându-şi cruce în acelaşi timp): Tino, când se-mbătară astea?

Matilda şi Letiţia(într-un glas): Noi?!

Tanti Tina (nedumerită, lăsându-şi cartea jos): Ce? Ce e?

Letiţia (arătând spre laptopul Matildei): Ana are mere!

Tanti Tina(către Matilda): Ce scrii acolo, sor-meo?

Matilda: Nu scriu, citez! Ce, nu recunoşti propoziţia care-a făcut abecedarul celebru?

Letiţia: Sau pe care-a făcut-o abecedarul celebră!

Matilda(fluturându-şi mâna a nepăsare): Totuna! (Rânjind): Mai ales că merge şi cu Sarmalele Reci! Tocmai am dat de combinaţie, da’…

Vezi articolul original 725 de cuvinte mai mult

Trăim sperând…

Trăim sperând că o să fie soare
Deşi sub nori sunt prizonieri azi zorii.
Trăim sperând că vom primi o floare
Reală, printre vise iluzorii.

Trăim sperând că o să fie pace
Pe un tărâm de-nverşunate-orgolii.
Trăim sperând să urce, din băltoace,
În aer, suav, parfumul de magnolii…

…   …   …

Aş putea continua astfel noapte de noapte, dar mi s-a dezacordat chitara viselor. Cândva, pe fiecare strună îşi avea casa câte o perlă. Acum mai păstrează doar câte un par, suspendat spre a se legăna bezmetic, aruncând peste pământ arc după arc de umbră nefolositoare. Aşa că nu mai are voce decât pentru a le aduce mulţumire amatorilor de jocuri ale cuvintelor care trec pe aici şi pentru a-i invita să călătorească şi pe celelalte căi pornite din tabelul lui Eddie.