Verde, cu şi fără

– pentru miercurea fără cuvinte
(clic pe poze pentru mărire)

verde fără flori, dar cu nori

acelaşi verde, cu aceiaşi nori

verde fără flori, dar cu oi

soare fără verde, dar cu petale

iaca şi florile

vedeta roşie

Făcută pentru mine şi nicidecum geloasă

— Te vreau, ţi-am spus. Te vreau. Trebuie să fii a mea, pentru că nimic nu se compară cu tine. Nimic, înţelegi? Absolut nimic! Eşti o simfonie pentru ochi, degete şi trup. Îmi faci cu ochiul, cu fiecare ochi de dantelă, simt că doreşti să mă cuprinzi cu fiecare fald generos, bogat în culoare, să-mi îmbrăţişezi tot trupul, să mă înveţi cum să mă las pătrunsă de flacăra roşie a pasiunii croite şi cusute după tiparul tău, al celei mai fermecătoare primadone care s-a strecurat vreodată printre alte rochii lungi de seară.

Tu mi-ai zâmbit şi te-ai rotit pentru mine…

Această prezentare necesită JavaScript.

… m-ai lăsat să te admir, în repetate  rânduri, chiar pe ecranul laptopului meu, sub alte şi alte unghuri, în lumină mai multă sau mai puţină, te-ai lăsat chiar şi prinsă într-un caleidoscop…

Helen Boutique caleidoscop

… şi m-ai cucerit, definitiv şi irevocabil, mi-ai smuls aplauze la scenă deschisă, deşi ştiu că n-ai făcut niciodată cursuri de actorie, dar nu mă îndoiesc că-n tine se ascund taine deprinse la nişte cursuri excelente, de croitorie. 🙂

Aşa că te-am cerut, draga mea. Nu, nu în căsătorie. 🙂 Am cerut să-mi fii livrată în cutie, prin curier rapid, deşi prin poştă m-ar fi costat mai puţin, dar ar fi durat mai mult, prea mult pentru cineva care se îndrăgostise de tine aşa, exact aşa ca mine, şi pentru care fiecare minut de aşteptare în plus era un chin.

Şi ai sosit! Şi te-am scăpat de ambalaj, te-am strâns la piept cu degete febrile, m-am dezbrăcat pentru tine, dornică să-ţi simt atingerea pe tot trupul, cât mai curând… Te-am lăsat să mă cuprinzi şi am fugit. Am fugit în faţa oglinzii, am răsuflat adânc şi m-am aruncat în luciul ei împreună cu tine.

Şi te-am recunoscut, erai tu, neschimbată, exact aşa cum te văzusem pe ecran! Eu nu sunt manechin, dar tu erai, şi pe trupul meu, la fel de frumoasă – şi mă făceai pe mine mult mai frumoasă!

— Eşti făcută pentru mine! am şoptit atunci, mângâindu-ţi cu veneraţie faldurile lungi. Vei fi regina garderobei mele, dar nu vreau să-ţi fie urât în şifonierul meu! Ştiu că mama ta, HelenBoutique.ro, mai are şi alte fiice. O să-i cer să-mi trimită trei surori de-ale tale. Hai să ţi le-arăt pe ecran.

Nu-i aşa că şi ele sunt frumoase?

— Sunt, mi-ai răspuns tu, cu un foşnet de falduri. Toate surorile mele pot fi făcute pentru tine!

Iar eu am surâs, încântată fiindcă nu eşti geloasă!