Duzină [sumbră] de cuvinte [nu tocmai sumbre]

Dinspre dependenţa de măsluite cântare,

De scorbura malignă unde binele moare,

De răul ce ştie să se facă iubit,

De murdarul negru însufleţit,

Venea, în armonie cu dureri fără nume,

Pe-un monocromatic siaj de amărăciune,

Un cerc de fluturare de batistă –

Spre alipire de-o lacrimă tristă.

Anunțuri

La limita suportabilului…

VeroVers

Dacă în ochi ai lacrimi şi-n piept îţi gem suspine,

Şi-un nod în gât îţi urcă şi să blestemi îţi vine,

De simţi că îţi e ciudă pe lume şi pe oameni

Şi-ai vrea cu toţi să piară fiindcă cu ei tu sameni,

De îţi apare totul ciudat, lipsit de sens,

Sau dacă viaţa-ţi pare numai un vid imens,

E bine de furtuna-şi dezlănţuie armate

Cu tunete ca tobe ce bat înfuriate

Şi cete de sălbatici, cu suliţi mari de fulger

Şi cu tam-tam de ploaie,

Şi vânt – năprasnic muget.

E bine, căci furtuna e răzbunarea ta,

Sau pentru că poţi plânge, temându-te de ea.

*

Dar dacă,-n loc de asta, un soare cald zâmbeşte

Şi-oricare fir de iarbă viaţa preamăreşte,

Un imn e orice floare, şi orice pom – un cântec

Slăvind mereu natura şi-al ei vrăjit descântec,

Atunci…

Vezi articol original 53 de cuvinte mai mult