Gaudeamus

VERONICISME

Nu ajung anul ăsta la Gaudeamus (târgul de carte care şi-a deschis azi porţile, ca să zic aşa). În fine, de mirare ar fi fost dacă ajungeam! 😛

Dar îmi găsiţi acolo ultimele două traduceri apărute – cărţi pe care eu una încă nu le-am văzut decât în poze, nu le-am pipăit, nu le-am mirosit…

Vorbesc despre Calea regilor:

… şi despre Nori de furtună:

Şi îmi găsiţi pe acolo şi oarece traduceri mai vechi. De exemplu, la standul Nemira o să daţi pesteSuliţa deşertului, apărută la Nemira în septembrie:

… şi la mereu prezenta trilogie Jocurile Foamei:

 Iar la Editura Trei o să găsiţi Fântâna Înălţării, apărută în august:

Vezi articolul original

Hai să ne-ntâlnim… fără să ne zărim

Dacă mergeţi la Târgul de Carte Gaudeamus, mă puteţi găsi, mai mult ca traducătoare şi mult mai puţin ca autoare, răsfoind oarece antologii. Puteţi să le şi cumpăraţi, dacă vă place SF-ul n-o să vă pară rău!

     

= clic pe poze pentru detalii =


Aţi citit un advertorial sponsorizat de mine – cu minute din timpul pentru SuperBlog 2013 😛

Un alt soi de advertorial

Aşa că vin la ea doar cu un strop de miere,
minuscul strop, de-ajuns ca să nu-l scape din vedere,
piersici topite-n miere, exact ce o momeşte, ce inima îi cere.

Şi ştiu c-o să mă lase să-i spun că-n toi de vară, când asudă totul fără vrere,
mai multe piersici, căzute toate dintr-o aceeaşi căruţă, în tăcere,
s-au rătăcit, şi-a bâzâit în lumea-ntreagă vestea că-s de zahăr pline,
şi a venit apoi, cu-alai de cântec şi cu bucurie mare, roiul de albine.
Şi o să-i spun că le-au sorbit – şi ea o să roşească – tot sucul, cu plăcere,
până l-au încâlcit, într-un calup, cu zumzetul ameţitor din stup,
l-au preschimbat în miere, în hrană pentru mândra lor crăiasă,
şi ea, cutremurată de dulceaţă, a lins tot ce i-au pus pe masă
şi a visat lunci însorite, şi-a mai visat şi-o îngheţată delicioasă…

O să o văd lingându-şi buzele, şi o să văd pe fruntea ei o încruntare,
o s-o văd cum ezită, cum mă măsoară, lung, din cap până-n picioare,
şi o să-nghită-n sec, şi-apoi o să mă-ntrebe: „Pot să-ncerc şi eu, precum aş vrea?”
Iar eu, un gentleman, o să-i ofer, şi nici măcar nu o să-i întâlnesc privirea.


Aţi citit un fragment dintr-o poezie tradusă (cu nepreţuitul ajutor al motanului Grişka), care va apărea (poezia, nu motanul! :P) în cartea asta, cel mai probabil la târgul de carte Gaudeamus din această toamnă.