Poveste de decembrie

Rebloghez cu titlu schimbat, pentru o a doua participare la jocul cuvintelor. 🙂

VeroVers

.

Nu ştiu cum, ce zeu, ce vânt,
Sau ce dor, ce fel de gând
Te-a mânat în viaţa mea –
Rege printre fulgi de nea…

.

Albii fulgi s-au mistuit…
Ai rămas şi ne-am iubit
Zi de zi, în ceas târziu…
Dar de m-ai iubit – nu ştiu!

.

Ani s-au dus, alunecând…
Alţi fulgi s-au topit, pe rând…
Eşti al meu… dar tot nu ştiu
De-mi dai suflet ori pustiu!

.

Simt doar, verde, ochiul tău
Oglindit în ochiul meu.
Sub blândeţea lui m-ascund,
Pisiceşte ghemuind

.

Trupul meu – să-l strângi la piept;
Şi atunci simt cum, încet,
Fulguieşte-asupra mea
Dorul tău… sau vraja ta!

25 februarie 1987

24.12.2015 Am citit cele de mai sus şi m-am gândit că am ceva gata scris pentru tema de luni a Jocului Cuvintelor. 🙂

Vezi articolul original

Decembrie, luni…

felicitare veche, scanată

Decembrie:

luni

fără furtuni.

Decembrie:

marţi

la rele harţi.

Decembrie:

miercuri

cu râsete-n cercuri.

Decembrie:

joi

fără noroi.

Decembrie:

vineri

în suflete tineri.

Decembrie:

sâmbătă

ghinioanele şchioapătă.

Decembrie:

duminică

ies vise din mânecă.

*   *   *

*   *   *

*   *   *

Decembrie: luni

doi –

belelele la gunoi.

Decembrie: luni

nouă ­–

bucurii câte două.

Decembrie: luni

şaisprezece –

orice durere trece.

Decembrie: luni

douăzeci şi trei –

reuşeşti tot ce vrei.

Decembrie: luni

treizeci –

Să ne citim din nou, cu bine,
în anul care vine!

spre-un an nou pleci

peste încă o zi;

uită relele-aci,

să-şi aştearnă trecutul

peste ele tot lutul!

1 decembrie 2013