maximum

Reclame

11 gânduri despre „maximum

  1. Tocmeală? 🙂 Așa-i spune când „ăștia” se străduiesc să răspundă unor solicitări venite după prezentarea cerințelor? 🙂 Ca să le numere computeru` trebuie transferate toate textele în word, ceea ce voi face, asta dacă nu știi tu vreo altă modalitate, eu sunt destul de atehnică.
    Știi, oricum o dai, tot prost pici, asta-i clar. Dacă răspunzi, faci o treabă românească, dacă nu răspunzi, faci o treabă… românească! 🙂

    Pe de altă parte, ai dreptate. Eu, tu și încă unii, alții, ne-am strădui să ne încadrăm în cerințe, pe când ceilalți, se străduiesc să găsească nișe, să-i încadreze cerințele. Tot o treabă românească!

    Apreciază

    • „Ăştia” sunt organizatorii, cei care au scris pe site condiţiile tehnice – am presupus eu – fără să se consulte cu juriul.

      Solicitările venite după prezentarea cerinţelor ar trebui, după părerea mea, refuzate fără drept de apel.

      Nu, nu ştiu altă modalitate de numărare a cuvintelor. Dar când impui o condiţie e cazul să te-ntrebi cât de uşor o verifici, nu? Pe de altă parte, probabil că vor fi în jur de 70 de texte participante, iar membrii juriului sunt patru, deci fiecare ar putea verifica numărul de cuvinte pentru un sfert dintre ele, ceea ce ar simplifica lucrurile.

      La capitolul „oricum o dai, tot prost pici”, ai dreptate. Nu poţi mulţumi niciodată pe toată lumea.

      În altă ordine de idei, ai o bilă albă – maaare – fiindcă ai fost curioasă să vezi unde duce linkul de pe „maximum” 🙂

      Iar eu mi-am permis să „cârtesc”, cu riscul de a supăra vreun membru al juriului, fiindcă am scris acest ultim articol tocmai pentru cârteli 😀 Nu mă interesează nota, fiindcă, neparticipând la toate probele, nu „vânez” o poziţie fruntaşă în clasament. Şi nici premiile „onorifice” nu mă tentează. Deci n-am nimic de pierdut – dar sunt curioasă dacă voi mai găsi aici şi alte comentarii, din partea altor membri ai juriului. Am pus linkul către o pagină tocmai ca să se poată comenta 🙂

      Apreciază

    • Și dacă-s organizatorii, tot nu-mi place cum sună „ăștia”, dar organizatorii s-au consultat cu noi în elaborarea cerințelor, deci noi, „ăștia” din juriu, suntem responsabili, iar cerința cu limita de cuvinte a pornit de la mine, prin urmare îmi voi face timp să verific dacă se ține cont de ea. 🙂
      Sincer, îmi pare rău că ai scris acest articol „tocmai pentru cârteli”, pentru că tu puteai să creezi orice scenariu/poveste, iar cârtelile puteau beneficia de un articol separat, la final de competiție. Dar asta-i o părere subiectivă, derivată din propriile-mi așteptări. 🙂
      Eu, una, nu sunt supărată, dimpotrivă. Am mai învățat ceva azi. Mulțumesc.

      Apreciază

      • Dacă nu eşti supărată, e OK 🙂 Şi eu îţi mulţumesc pentru comentarii.

        „Ăştia” e un cuvânt folosit în vorbirea curentă, nu trebuie perceput neapărat în sens negativ.

        Dacă aţi elaborat cerinţele de comun acord, e trist că aţi bătut în retragere pe FB 😦

        În 600 de cuvinte e greu să creezi orice scenariu/poveste. Eu m-am trezit iniţial cu vreo 900, înainte de a termina, am vrut s-o las baltă, am tăiat, am reformulat, am optat pentru sfârşitul stil „cârteli”, am încheiat, am văzut c-aveam vreo 670 de cuvinte, am vrut din nou să renunţ, m-am gândit că, totuşi, am investit un timp, că e păcat să-l arunc pe apa sâmbetei, am luat-o de la capăt cu tăiatul…
        Şi asta ca să văd pe urmă că v-aţi răzgândit… Şi m-am simţit „prădată” de timpul meu, de ideile la care-am renunţat fiindcă n-au avut loc în 600 de cuvinte… Aşa că mi-am vărsat oful adăugând linkul de pe „maximum”, îi ideea că poate dă cineva un clic…
        Şi am spus că e în stil superblogăresc fiindcă mi s-a întâmplat acelaşi lucru şi astă-toamnă, la proba cu „Killer Queen”; numai că, din fericire, atunci m-am ales doar cu timpul irosit (fapt pentru care am „mulţumit” într-un comentariu de pe site), la text am putut face adăugiri, fiindcă încă nu-l plasasem pe platformă.
        Şi am văzut, în toamnă, mai multe articole care nu îndeplineau condiţiile tehnice notate cu 100 de puncte… Cea mai tare poantă a fost aia cu articolul lui Silving de la Nemira, premiat după ce ea se retrăsese din concurs, ceruse să fie (şi fusese) scoasă din clasament, îşi eliminase de pe blog pozele şi linkurile… Iar organizatorii şi juriul au dres busuiocul convingând-o să le pună la loc! :mrgreen: Uite popa, nu e popa! 😛
        Cât despre chestia cu rejurzarea de la Lemo, sau cum îi zice, din primăvara asta, fiindcă juriul n-a fost în stare să-şi aplice propriile criterii… Sau cu sponsorul certat cu limba română care s-a lăudat cu diplomele nevestei… Jalnic… Pur şi simplu jalnic. Am scos widget-ul care trâmbiţa că particip la Spring SuperBlog, mi s-a făcut ruşine că m-am băgat în jocul ăsta…

        Apreciază

      • Apropo de uite popa, nu e popa, după părerea mea, cei care şi-au pus articolele pe platformă în intervalul scurs de ieri, de când v-aţi răzgândit toţi pe FB, şi până azi, când ai revenit tu la criteriile iniţiale, n-ar trebui depunctaţi pentru depăşirea numărului de cuvinte, sau ar trebui lăsaţi să-şi modifice articolele.
        Repet că asta nu e decât părerea mea sinceră, NU fac eu regulile! 🙂
        Dar mă simt vinovată la gândul că schimbarea părerii tale, ca urmare a cârtelii mele, o să nedreptăţească nişte oameni care au profitat, pe bună dreptate, de derogarea oferită ieri pe FB. Am deschis un soi de cerc vicios, şi-mi pare rău că nu mi-am ţinut gura şi nu mi-am văzut de treabă.

        Apreciază

        • Matilda, n-am bătut în retragere pe FB, am vrut să ofer înțelegere. Nici nu mai contează ce-am vrut, important e ce-a ieșit. Părerile de rău, și-ale mele, și-ale tale, sunt păreri de rău și-atât. Faptele-s consumate. Dar repet, dacă nimeni n-ar fi vrut să negocieze cerințele, eram toți bine mersi.
          Poate că e greu să scrii povești într-o limită anume de cuvinte, dar nimeni nu spune că toate trebuie să fie ușoare. Și-am citit și zeamă lungă, fără sare și piper la viața mea!
          Nu ne-am „răzgândit toți”, `mnealui a rămas fidel criteriilor, nu poți să-l bagi în aceeași oală. El nu a spus nicăieri că e de acord cu modificarea criteriilor, părerea lui de ce nu a fost așteptată, că mai era timp, dacă-i până acolo. Serios, ce facem noi aici? Pierdem clipe prețioase, încercând să ajungem la un adevăr rotund. Oare se poate?

          Cum ziceam, am învățat una-alta și din experiența asta, iar încrâncenarea și sentimentele de dezamăgire anterioare n-ar trebui legate de proba de față, ale cărei note nici nu se știu încă.

          Apreciază

          • Păi, cum spuneam, negocieri ale cerinţelor de soiul ăsta au mai existat, cel puţin una de care ştiu eu, la proba aia cu Killer Queen, aşa că lumea s-a învăţat cu nărav 🙂
            Dar ai dreptate, să n-o mai lungim, faptele sunt consumate, să admitem că am greşit cu toţii (mai puţin ‘mnealui, OK, aşa e), fiecare în felul lui, şi să nu ne mai pierdem timpul cu asta.

            Apreciază

  2. Daca nu ma insel textul asta a fost mai intai postat pe FB (am eu o alerta in sensul asta pe mail 🙂 ) si apoi sters . Ma intrebam aseara unde a disparut, dar mi s-a facut somn si m-am culcat fara sa aflu raspunsul. Descarcatul prin linkul catre „maximum” il inteleg, culmea, chiar daca nu aluneca tocmai usor. Am avut si eu ghem de nervi cand eram mai in mijlocul problemei decat acum si gustul nu se uita usor. Nu sunt insa atat de patimasa incat sa cred ca, din oricare parte privesti, dreptatea e in alta parte decat la mijloc.

    Apreciază

    • Da, a fost o jumătate din el, fiindcă, înainte de a-l termina, am apăsat la un moment dat pe „enter” în loc s-apăs pe „ţ” 🙂
      Aşa că am luat asta drept un semn că nu trebuie s-agit spiritele acolo şi l-am şters. Dar, fiindcă ideea abandonării criteriilor nu mi-a plăcut, am recurs la linkul de aici.
      Şi regret că nu m-am abţinut, fiindcă, aşa cum am spus în comentariul de mai sus (cel de la 3:36), mă tem că am declanşat ceva care va nedreptăţi până la urmă nişte oameni.

      Însă, în principiu şi la rece vorbind, rămân la părerea că toate condiţiile tehnice plasate iniţial în enunţul probei ar trebui respectate. Iar în cazul când se modifică totuşi, articolele deja încărcate pe platformă ar trebui şterse de acolo dacă autorii lor anunţă că vor să le refacă, profitând şi ei de derogările oferite.

      Apreciază

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.