— Să-ţi scrii doleanţa în stil doric, mi-a spus bătrânul dorobanţ.
Primeşti dolari dac-o să-mi placă, iar dacă nu, nu vezi un sfanţ.
— Moş dolofan în părţi dorsale, la ce-aş dori să-ţi fiu pe plac?
Ţi-e creierul ca dolomita şi-mi pari lovit cu-un dorn în cap!
Nu pot dormi cu tine-n vise, prin mintea-mi nu te vreau hoinar.
Când noaptea-i doldora de tine, ţin doliu dup-un alt coşmar!
Şi m-am certat cu el întruna.. şi-aiurea, cum fac când visez
C-am o duzină de cuvinte şi musai e s-o… ambalez.
Dar ce ambalaj frumos si vesel i-ai dat duzinei?! 🙂
Brrr, cate poti sa faci tu BINE! Chiar FOARTEEEE!
SUPER! Ma si rusinez…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulţumesc mult, Cita. 🙂
Dar zău că n-ai de ce să te ruşinezi!
ApreciazăApreciază
… distactive versuri! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulţumesc. 🙂
Mă bucur c-au ieşit cum am vrut. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Batranul dorobant e cel ce te oboseste si te impiedica sa scrii povesti? :)))
Vezi ca ai repetat cuvantul dori… 😛
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulţumesc – am scos cuvântul în plus. 🙂
Principalele piedici sunt bătrâna lene, bătrâna dezorganizare, bătrâna lipsă de voinţă/ambiţie… 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană