Mintea mea face ţurţuri şi la plus douăzeci de grade! Atunci gândurile îmi alunecă de parc-ar fi castane poleite de ger şi împinse de vânt pe polei, în jurul cercului polar, până când dau de vreun morman de zăpadă. Acolo, orbite de prea mult alb, poposesc şi pun de mămăligă, ori fac ceai, opărind câte-o idee care li se pare faină…
Acum au tăbărât pe asta: un nou blog care începe ca să mai intre ceva în pauză pe termen nedefinit, ca şi participarea mea la Jocul cuvintelor. 😛
Pingback: Pe crenguța mea de blog… | Iubesc Viaţa
Pingback: Constatări şi o întrebare | ropot de secunde...