Într-o vreme, vânturam ideea că am găsit ceva, ceva mai presus de lumea senzorială, care-mi poate aduce în jur muze dispuse să se dedice cu totul şi cu totul (şi fără mutre acre!) oricărei teme pe care aş fi vrut s-o atac, în indiferent ce stil.
Dar, după cum spune toată lumea (în scris sau prin viu grai, inclusiv la radio şi la televiziune), niciun procedeu nu-i infailibil!
Azi, pleoştită ca un arhivar căruia i-au ars hârţoagele sau ca un pictor căruia i s-a furat din ramă cel mai bun tablou, stau ca o vrabie udă pe-o stinghie, în miez de noapte, aşteptând căldura soarelui amiezii. Numai că după noapte vine sigur ziua, cu amiaza şi cu soarele cald ei cu tot, însă muzele mele… Oare sunt captive în îmbrăţişarea unor sălcii din vreun soi de luncă fermecată? Sau, mai prozaic, credeţi c-or fi căzut în vreun şant? E cineva dispus să se ocupe de studiul acestei enigme?
Unde îs muzele mele, care le-am dresat? Credeam c-am pus stăpânire pe ele, însă m-au trişaaaat!!!
Am adus în discuţie aceeaşi problemă, într-un alt mod, aici. Cât despre duzina de azi… Mai bine căutaţi altele, în tabel la Eddie.
As usual, ma surprinzi. 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😀
Mă bucur. Dacă surprind – în sens pozitiv sau negativ – înseamnă că nu plictisesc 🙂
ApreciazăApreciază
Ca să mă citez în cu totul alt context, „Nu cred c-a fost vreun înţelept/ care ştia ceva şi a păstrat secret.” Aş studia, dacă nu în urma cererii tale, atunci pentru mine, dar mă tem că muzele nu se supun nici unei logici. Ştii, cel mai cel vers pe această temă pe care l-am citit vreodată spune aşa: „Nechemată vine secunda de geniu la micul dejun.” (Aurel Dumitraşcu). Sunt sigură că ştii cum e. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ştiu 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eu cred că pe tine muzele nu te vor părăsi niciodată, esti cea mai inventivă şi mai perseverentă, mai uimitoare şi surprinzătoare persoană, şi vorbesc aici din punct de vedere al scrisului, normal.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
🙂 Da, am înţeles că la scris te referi.
Mulţumesc.
ApreciazăApreciază
..ei, mi-as fi dorit sa spun toate acele lucruri şi in ceea ce priveşte ”viaţa reală”, dar cum doar virtual te ”ştiu”, prin cuvinte, m-am pierdut în amănunte.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Poate o să ne-ntâlnim vreodată şi în viaţa reală, cine ştie? Lumea e mică! 🙂
ApreciazăApreciază