Vacanţă nedorită – 1

În amintirea mătuşii Pia (Olga pe numele ei adevărat), căreia acum îi simt dureros lipsa. Era născută pe 6 aprilie – mâine ar fi împlinit 92 de ani.
(Mai am două episoade, le rebloghez în următoarele două zile.)

VERONICISME

Am avut concediu/vacanţă, cum vreţi să-i spuneţi. Aproape zece zile în care am tradus o singură povestire, Artie’s Angels, de Catherine Wells – o lume post-apocaliptică,  un Pământ care trage să moară, ucis de radiaţii, şi pe care barosanii îşi permit să-l părăsească, în timp ce amărăştenii mai răsăriţi îşi duc traiul într-un habitat protejat de un scut şi împărţit în sectoare mai mult sau mai puţin scăpate de sub mâna legii, iar amărăştenii sadea stau frumuşel afară, la bunul plac al radiaţiilor, şi savurează şi ei viaţa cum pot, inclusiv făcându-şi reciproc de petrecanie. O lume nedreaptă, dar să fiu a naibii dacă asta în care trăim e cu ceva mai bună – şi aici revenim la vacanţa mea nedorită.

Vezi articol original 1.058 de cuvinte mai mult

Anunțuri