Gata cu SuperBlogu’ 2013

Gata, s-a terminat, s-a afişat şi lista premiilor – dezamăgitoare 😦

De ce dezamăgitoare? A spus-o Vienela mai bine decât aş fi eu în stare s-o spun acum (cu menţiunea că la mine e valabil şi pentru parfumurile de la COTY):

Cu alte cuvinte, premiile oferite de Nemira şi COTY câştigătorilor desemnaţi de ei înşişi au devenit astfel derizorii (60 de lei premiul III, 50 de lei pentru finalistul cu nr. 50) :mrgreen: Aceşti doi sponsori au un mod bizar (după părerea mea) de a-i răsplăti pe aceia pe care i-au considerat cei mai buni, privându-i de premiul suplimentar, conferit altora pentru simpla calitate de „finalist” 😉

(Poate vă gândiţi că sunt moartă după câştiguri. Ei bine, în cazul ăsta vă înşelaţi 😛 În plus, cărţile au ajuns să nu-mi mai încapă în bibliotecă, iar de parfumuri reuşesc să uit până când ajung să se evapore pe lângă dop. Dar nu-mi place când sunt nedreptăţită!)

Iar „Moşul de la Toyota”, care pe la mine o să treacă, fiindcă am avut bafta s-ajung în aşa-numitul „top 10”, i-a nedreptăţit pe concurenţii aflaţi imediat sub acest top –  în favoarea participanţilor la gala din munţi, printre care unii nefinalişti sau rămaşi în coada clasamentului:

Alte impresii? N-am nici timp, nici chef să le expun pe larg. Oricum, nu-s nici albe, nici negre. Îs gri – de un gri mai murdar 😛

Nu, nu sunt nemulţumită de locul meu din clasament; comparativ cu efortul depus şi ţinând cont de faptul că n-am intrat în posesia unei reţete care să garanteze succesul superbloggeristic, e foarte bun.

Dar, având în vedere jurizarea supersubiectivă, adesea dubioasă, aş zice (pentru că un juriu care şi-a făcut treaba ca lumea n-ar trebui s-aprobe contestaţii cu toptanul), şi neuniformă (n-a folosit toată lumea aceeaşi paletă de note), nu sunt convinsă nici că persoanele clasate înaintea mea scriu mai bine decât mine, nici că acelea din urma mea scriu mai prost.

Una peste alta, nu-mi pare rău că am participat; am mai aflat câte ceva despre lume şi despre oameni, mai ales din comentariile de pe facebook, am descoperit bloguri interesante şi bloggeri talentaţi, mi-am dat seama că nu e nici greu, nici neplăcut să scrii advertoriale şi am întrerupt monotonia îndeletnicirilor mele de zi cu zi.

Dacă o să mai particip la vreo ediţie viitoare? Habar n-am. Om trăi ş-om vedea ce mi s-o năzări atunci.

Şi nu ţin să aflu impresii despre cele de mai sus. Comentariile sunt închise. Butonul „like” mi se pare suficient.

Anunțuri